Economia circulară. Este necesară o restructurare a modelelor de afaceri?
Simțim tot mai acut cum modificările climatice, aerul tot mai poluat și solul arid ne afectează viața de zi cu zi în mod iremediabil.
Într-un asemenea context, discuțiile legate de sustenabilitate au ajuns pe buzele tuturor, de la factorii dezicionali, la simpli cetățeni.
LA CE NE REFERIM PRIN SUSTENABILITATE?
Este capacitatea de a exista și de a dezvolta fără a epuiza resursele naturale pentru viitor.
Acest concept implică și stabilirea unui echilibru între stilul de viață contemporan și continuarea creșterii economice pe de-o parte și protecția mediului prin găsirea de resurse alternative, pe de cealaltă parte. În acest caz, se folosește, de regulă, termenul de „dezvoltare durabilă”.
Organizația Națiunilor Unite a definit dezvoltarea durabila în Raportul Brundtland ca fiind o dezvoltare care răspunde nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Presupune ca resursele sunt finite și, prin urmare, ar trebui folosite în mod conservator și atent pentru a se asigura că sunt suficiente pentru generațiile viitoare, fără a scădea calitatea vieții actuale.
CE POȚI FACE CA ACTOR PRIVAT PENTRU O SOCIETATE DURABILĂ?
Economia circulară este un subiect destul de puțin discutat în România, dar în același timp extrem de important. Aceasta reprezintă o soluție eficientă pentru a gestiona colectarea și reutilizarea tuturor tipurilor de deșeuri.
Un studiu spune că fiecare cetățean european consumă aproximativ 14 tone de materii prime pe an și, de asemenea, produce anual cinci tone de deșeuri. Aceste statistici și numere sunt extrem de mari luând în considerare toată populația planetei. Totuși, aceste materiale ar putea fi reutilizate, reciclate sau reparate pentru a putea fi folosite din nou.
Pentru ca economia circulară să poată fi implementată, este necesară o restructurare a modelelor de afaceri, de la gândirea tradițională legată de modelele de afaceri lineare, la cele orientate către a păstra în uz cât mai mult posibil materii și produse.
Modele de afaceri – câteva exemple incredibile puteți vedea aici:
CUM PUTEM NOI, CA ECONOMIȘTI SĂ CONTRIBUIM LA SCHIMARE?
Gândirea circulară are implicații asupra aplicării principiilor contabile și financiare, de exemplu, deprecierea activelor până când acestea nu mai au nicio valoare nu furnizează stimulente pentru trecerea la modelele de afaceri circulare. Contabilii trebuie să poată evalua deciziile dincolo de valoarea financiară generată.
Circularitatea implică regândirea următoarelor concepte:
- Valoare – înțelegerea și cuantificarea valorii generate cu modele de afaceri circulare și reevaluarea conceptului de valoare, de exemplu, în gândirea circulară perceperea risipei ca valoare reziduală poate duce la descoperirea unor utilizări anterioare subevaluate.
- Impact – este nevoie de o evaluare și o raportare consecvente, comparabile și fiabile ale impactului pentru a permite adoptarea deciziilor specifice economiei circulare. Se dezvoltă diferite formate pentru prezentarea datelor privind impactul cum ar fi situațiile integrate privind profitul și pierderea și bilanțurile referitoare la capitalul multiplu.
- Risc – evaluările holistice ale riscurilor care iau în considerare impactul total pe termen lung și relația cu mediul uman și natural ale unei companii – nu doar rezultatele financiare – sunt necesare pentru a îndepărta capitalul de modelele de afaceri care nu sunt circulare și a-l apropia de cele care promit un proces de creare a valorii stabil și un impact pozitiv pe termen lung.
Soluțiile pentru economia circulară implică diferite strategii, inclusiv:
- Restrângerea ciclului de resurse (utilizarea a mai puține resurse) prin inovații în producerea și proiectarea produselor, cum ar fi eficientizarea resurselor și optimizarea proceselor de logistică. Aceasta poate implica înțelegerea și sprijinirea soluțiilor pentru a face procesele de producție mai eficiente prin utilizarea a mai puține resurse, de exemplu, recuperarea CO2 din producție și reutilizarea sa, înlocuirea combustibililor fosili neregenerabili sau a resurselor organice ori reproiectarea produselor pentru a reduce cantitatea de materii utilizată.
- Încetinirea ciclurilor de resurse (utilizarea mai îndelungată a resurselor) crescând longevitatea produselor prin proiectarea în vederea durabilității, reparării și reproducției. Prelungirea vieții produselor începe cu produse care sunt deja în uz și modificarea proiectării pentru a extinde durata utilizării lor.
- Încheierea ciclurilor de resurse (reutilizarea resurselor) prin asigurarea că toate resursele sunt reutilizate în noi cicluri de viață după utilizare, prin procese logistice inverse și programe de reprimire care implică reutilizarea materiilor la sfârșitul utilizării produsului de către consumator.
- Regenerarea ciclurilor de resurse – Îmbunătățirea naturii și a biodiversității prin practici modificate. Modificările practicilor agricole din industriile alimentară și agricolă așa cum sunt puse în evidență de Olam reprezintă un bun exemplu. De asemenea, strategiile de regenerare devin mai răspândite pentru protejarea materiilor prime.
Pentru a ajuta, CFO și funcțiile financiare pot, spre exemplu:
- Să trateze limitările datelor în special în ceea ce privește efectele sustenabilității și riscurile și oportunitățile aferente; atunci când nu sunt disponibile informații, funcția financiară este bine poziționată pentru a lucra cu alte părți cum ar fi ingineri și inspectori în vederea colectării, filtrării și raportării informațiilor necesare pentru a sprijini procesul decizional și raportarea.
- Să selecteze parametri-cheie de impact referitori la eficiența, risipa și emisiile resurselor potrivit standardelor globale și să îi completeze cu prioritățile locale în materie de sustenabilitate, de exemplu, cele referitoare la apă, și să elaboreze metodologii de evaluare pentru a asigura fiabilitatea și comparabilitatea. După aceasta, pot fi stabilite ținte adecvate pentru a îndeplini obiectivele economiei circulare.
- Să asigure planificarea financiară și instrumentele de gestionare cum ar fi bugetarea stimulării inovației pentru a sprijini practicile și soluțiile sustenabile aliniate la obiective și strategie. Modelarea financiară și criteriile de decizie pot necesita perfecționare pentru a se asigura că beneficiile pe termen lung ale proiectelor sunt echilibrate în raport cu realitățile economice pe termen scurt. De exemplu, măsurile economice privind valoarea adăugată și alte măsuri financiare privind valoarea și rentabilitatea trebuie să încorporeze parametri de performanță mai ampli, cum ar fi cei legați de îmbunătățirea reputației.
- Să trateze provocările de ordin contabil precum noile modele de amortizare pentru a aloca valoarea produselor și resurselor după durata de viață utilă a acestora. Amortizarea activului circulant pe parcursul duratei de viață utilă a unui activ descurajează gândirea circulară. Un grup de lucru condus de Circular Economy Solutions GmbH a elaborat metode pentru evaluarea părților și a materialelor utilizate în bilanț (a se vedea documentul Rethinking the Value of Used Parts – The Accounting and Financial Management Implications).
- Atunci când este nevoie de finanțare externă, să ia legătura cu investitorii și finanțatorii pentru a demonstra propunerea de valoare a modificărilor aferente modelului de afaceri circular, cum ar fi modul în care acestea vor conduce la noi surse de creare a valorii pentru principalele părți interesate.
Economiștii noștri te pot îndruma spre a construi alături de tine sisteme financiare care să favorizeze un business sustenabil, de viitor.
Contactează-ne prin e-mail: www.kontto.ro și îți vom răspunde în cel mai scurt timp!